Semnul
31 decembrie 2011
Azi, 31 decembrie, la ora 08:43, am văzut Semnul. Semnul că ghinionul şi karma negativă din 2011 s-au rupt.
A fost simplu: după obişnuita alergare prin Herăstrău, în maşină, mi-am scos ochelarii să îi şterg – de abureală. Manevră banală, pe care o fac la fel din 1978 încoace.
Numai că de data asta, în clipa în care am pus şerveţelul pe lentilă, ochelarii s-au rupt pur şi simplu, fix la mijloc, acolo unde-i propteşti pe nas. Nu am tras de ei, nu i-am forţat, pur şi simplu s-au rupt.
Tehnic vorbind, ebonita aia sau ce naiba e, îmbătrânise şi a cedat la trecerea bruscă de la frig la cald.
Da’ na, sceptic din fire, mai cad din când în când în superstiţii. Am văzut Semnul 
– să spunem.
Plus că mi-am tras şi eu listă de rezoluţii. Acum ştiu ce vreau. Şi am primit şi Semnul.
Hahaha! Şi ce dorinţă ţi-ai pus, să-ţi iei ochelari noi?
Acuma, serios, îţi doresc să ţi se împlinească toate dorinţele, Eugen! La mulţi ani tuturor, salutări şi fetelor tale de-acasă!
E si un semn ca-ti trebe echipament pentru alergare care sa includa si ochelari speciali pentru alergare, Material Policarbonat, cu suport pentru nas captusit cu silicon pentru amortizarea socurilor…
Cioburile aduc noroc … dar nu parte taioasa a lor