Bucurenci, eu sunt din Ploieşti

26 Septembrie 2009

Caţavencu a publicat un articolaş elitist, antiprovincial, al unui domn Dragoş Bucurenci.

Noi, pi-arii, îl iubim pe domnul Bucurenci pentru că ne ajută să facem proiecte eco frumoase, în care apare dânsul la televizor şi explică ce lucruri bune a făcut el cu ajutorului dânsului.

Pentru neştiutori: Bucurenci este specialist în tras bugete de la mari companii pentru proiecte eco. Numai că mulţi dintre cei ce dau aceste bugete sunt din provincie, nişte provinciali, vorba aia. Chiar şi mulţi dintre ăia care, din cauza slujbei lor, îl ajută pe domnul Bucurenci să fie ceea ce este: un vedet.

articolul original este aici.

via Visurât.

şi, cu copy-paste, mai jos:

Sunt câţiva morţi în oraş, iubito

24 Sep 2009 | Dragoş Bucurenci9 comentarii1017 vizualizări

Sunt zile când nu vă mai suport. Cu regionalismele voastre. Cu sacoşele voastre de plastic trântite pe peronul gării. Cu poveştile voastre de-acasă. Cu mâncarea voastră de-acasă. Cu poşirca aia din sticle de Borsec aduse de-acasă. Cu patriotismul vostru local. Cu sarmalele voastre locale. Cu fiţele voastre de provinciali. M-am săturaaaaaat! E momentul să iau atitudine.

Ani de zile m-aţi întrebat, ca să-mi faceţi un compliment, de unde sunt. Şi v-am răspuns, uşor ruşinat, că sunt născut şi crescut aici, în Bucureşti. Ciudat, nu pari, mi-aţi zis cu voce mieroasă. Dar părinţii şi bunicii, ei de unde vin?  Aici mai scoteam şi eu cămaşa: ei vin de peste tot.

Şi din Oltenia, şi din Ardeal, şi din Moldova. N-am eu un pedigree foarte curat, dar măcar nu sunt bucureştean de mai mult de-o generaţie. Şi gata, cu asta rezolvam problema originii mele.

Ca după aia să vă apucaţi să-mi povestiţi cum sunt bucureştenii în comparaţie cu oltenii, cu ardelenii, cu bănăţenii, cu moldovenii… Mă rog, până la moldoveni. Pe asta cu moldovenii n-am înghiţit-o niciodată. Mi-am pierdut ore importante din viaţă aflând pentru a nu ştiu câta oară cum ştiu ardelenii să se poarte, ce vinuri au bănăţenii, ce lubeniţe au oltenii, cum ştiu moldovencele să fută, ce parastase ştiu să facă oltencele, ce mare au constănţenii, cum ştiu să se bronzeze la piscină arădenii, ce mucenici gustoşi fac ieşenii, ce frumos vorbesc sibienii, ce club de club au timişorenii, ce pogrom au făcut orădenii, în fine, ce super-discotecă au lereştenii. Destul!

Achtung, băi provincialilor! Vă vorbeşte un bucureştean! (Observaţi, vă rog, pronunţia curată, fără accent.) Am crescut într-un oraş care are mai multe biblioteci decât numărul de cămine culturale de la voi din judeţ. Şi mai multe perspective profesionale decât oferă vederea panoramică de pe dealul Feleacului sau de pe oricare dintre colinele Iaşiului. N-are rost să negaţi chestia asta, de-aia aţi venit puhoi la Bucureşti, că doar nu v-au dat perspectivele afară din locul de baştină. Doar că vă e greu să acceptaţi că, în ciuda poziţionării pe hartă, Bucureştiul e cel mai vestic loc din România. M-am săturat să aud că Occidentul înseamnă curăţenie şi politeţe. Londra nu e curată. Şi parizienii nu sunt politicoşi. Capitalele sunt murdare şi agresive pentru că se dezvoltă cel mai rapid, oraşele mici sunt curate şi politicoase şi plicticoase. De-acolo veniţi voi. Dar n-aţi învăţat, cu toată politeţea voastră proverbială, că nu se face să intri în casa omului şi să te plângi de praful de pe de mobilă, de şorţurile servitorilor şi de lipsa de gust a bucatelor. De fiecare dată când vă vizitez în provincie, vă laud taximetriştii, vă admir clădirile, vă ridic în slăvi mâncărurile şi vinurile şi vă ascult vechile istorii despre cum sunt bucureştenii.

Pe voi, în schimb, nu v-am auzit nici măcar o singură dată vorbind de bine Bucureştiul. Achtung! N-aveţi ochi? Nu v-aţi plimbat niciodată pe Kisseleff noaptea? N-aţi mâncat nici măcar o dată pe malul Herăstrăului? N-aţi ascultat niciodată un concert la Ateneu? Aş, ţi-ai găsit cu cine să vorbeşti. O ţineţi una şi bună: oraşul vostru, judeţul vostru, căminul vostru. Sunteţi într-aşa un hal de provinciali că n-aveţi inimă să iubiţi un oraş mare şi frumos. Achtung! Cel mai nesuferit lucru în Bucureşti sunteţi voi! Perspectivele voastre meschine şi cultura voastră minoră au ajuns să dea tonul în Capitală. Cine sunt băieţii de băieţi care parazitează cu maşinile lor de prost-gust intrările în cafenele sâmbătă seară? Beizadelele baronilor locali. Cine suntpanaramele care fac cluburile de nefrecventat cu genţile lor Bucci şi parfumul Dihor? Odraslele de moravuri uşoare ale ştabilor din provincie. Repet: sunt zile când nu vă mai suport. Cu provincialismele voastre ieftine şi nostalgiile voastre de neam prost. Sunt zile când mi-aş face catrafusele şi m-aş căra la Paris. Dar mă enervează numai gândul la Cartierul Latin, unde-a locuit un mare provincial de-al nostru, un tip a cărui retorică plângăcioasă a reuşit să arate că, nici la Paris, provincia nu se dezminte. De fiecare dată când mi-l imaginez pe Cioran plimbându-se prin Jardin du Luxembourg şi repetând obsesiv „À quoi bon avoir quitté Coasta Boacii? À quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?“, îmi vine să-l iau la palme şi să-i spun de la obraz: Vraiment, maître, àquoi bon?

Anunțuri

2 răspunsuri to “Bucurenci, eu sunt din Ploieşti”

  1. ionut.dmi said

    articolul original nu e acolo unde ai pus tu link. acolo e doar un comentariu al lui Bucurenci, care explica ce e cu textul ala. daca esti curios si riguros, arunca-ti un ochi (eventual pe ambii) si te ve lumina.

    in alta ordine de idei si eu sunt din provincie. din Moldova, mai exact. si nu ma jigneste textul, ba chiar subscriu la parerile exprimate acolo.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: