Stenogramele SOV au dus la descoperirea apei calde

20 Octombrie 2010

Publicarea, imorală de altfel, a stenogramelor convorbirilor telefonice PRIVATE alei lui SOV cu ANGAJAŢII săi şi cu alte persoane, a rupt în două presa pe tema relaţiei patron-scriitor. Mda, am scris un truism, hehe, dar trebuia să bag o introducere ca la carte, nu?

Poanta este că toată lumea pare să fi descoperit de luni după amiază apa caldă. Păi ordine în redacţii s-au dat dintotdeauna, copii, diferenţa este că ordinele lui SOV au fost făcute publice în mod imoral şi, probabil, ilegal. Şi aici, Dragoş Stanca are dreptate 1000000000000%: anchetăm un nene pentru nişte acuzaţii şi înainte de a-i trimite dosarul la tribonal, scurgem în toată presa stenograme după discuţiile PRIVATE ale omului.

Mă amuză să citesc veterani ai presei luând atitudini eroice, pro sau contra, faţă de dorinţa lui SOV de a avea la dispoziţie soldaţi de 20 de ani care să execute ordinele ca băieţii din infanteria marină… Aţi descoperit apa caldă?

Pentru că în 1998, prin primăvară, pe când lucram la tele7abc, am bătut la poarta marelui proteveu. Aveam deja cinci ani de presă, o bursă Reuters TV, eram bazat, ce mai. „Noi preferăm tineri-tineri, fără nicio experienţă, îi luăm noi şi-i învăţăm noi ce ne trebuie să ştie ei. Deci tu eşti bun, dar eşti deja învăţat altfel.”

Subtil nu? Uite încă una:

Prin 1999, cam prin feb-martie, am încercat la un mare cotidian de business. Oameni mişto, lume de calitate, cu toţi cei pe care i-am cunoscut atunci mă salut în continuare. Toate au mers perfect până la întâlnirea cu Marele Director, un tip bărbos şi cu ochelari. Nu i-am reţinut numele de emoţie… 30 de secunde a durat totul: „Îţi dau trei milioane în mână, pe drepturi, uiţi tot ce ai învăţat până acum, o iei de la zero, că noi avem politica noastră editorială.”

Greu de cap, nu am înţeles imediat şi mi-am văzut de treburile mele.

Iar pentru amatorii cu drept de vot şi rahat în cap, să ştiţi că o organizaţie de presă este, prin definiţie, o organizaţie pseudo-militară. Când bubuie o ştire, nu mai e timp de democraţie şi independenţă editorială. Când redşefu’ sau responsabilul de ediţie urlă „alarmă”, e ca la pompieri. D-aia vedeţi voi imagini în direct cu reporteri în inundaţii până la buric sau printre bătăuşi, sau cine ştie unde dracu şi la ce ore bizare. Pentru au promit ordin să facă aia. Şi pentru asta, sunt cel puţin la fel de eroi la pompierii sau soldaţii. Să nu-i uităm de cei doi de la Antenă morţi la Mihaileşti, jud. Buzău, în 24 mai 2004.

Hai noroc!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: