Interviul SEO

27 Septembrie 2011

Un interviu interesant, în Wall-Street.ro, semnat de maestrul Alex Goagă, mă face să mă gândesc la cât de minunat este internetul şi ce inovaţii permite.

Una dintre aceste inovaţii este interviul SEO. Adică dai interviu şi în răspunsuri menţionezi şi concurenţa, iar atunci când publicaţia pune interviul live, Goagle te găseşte şi când i se cere să caute numele concurentului. Iete exemplu de interviu SEO la dl. Inaki Berroeta, CEO Vodafone Romania:

„Prefer ca aceste calcule sa ramana la mine. Pot spune ca Orange Romania, concurentii nostri, investesc 120.000 euro/magazin. Eu nu vreau ca magazinele noastre sa fie cele mai bune din telecom, ci vreau sa poata fi date ca exemplu in intreg retail-ul. (Wall-Street.ro va prezenta, la momentul deschiderii, caracteristicile viitoarelor magazine ale companiei – n.r.).” (sursa)

Adică dai căutare cu „Orange” şi la rezultate îţi listează interviul cu şeful Vodafone. MARFĂ!!!

Ştim cu toţii că este o regulă nescrisă să nu menţionezi numele concurentului în clar, într-un interviu. D-aia am remarcat acest detaliu – dincolo de abilitatea intervievatului de a răspunde la o întrebare dând ca exemplu unul dintre concurenţi.

Ziceam şi eu…

Anunțuri

Budigăii

26 Septembrie 2011

E o modă nouă să umble fetele în budigăi mulaţi pe cur, cu turul lăsat aşa, ca şi cum ar fi îmbrăcat izmanele bunicului.

Zicem numai atât, altfel se lasă cu scos de ochi…

 

Dragii mei,

Cursul de Facultăţii de Blogging şi Social Media are trebui să arate aşa… cum să scriu, aşa, deci să fie pentru toată lumea care vrea să fie vestită ca Zoso, care e cel mai mare, şi ca Arhiblog, care e şi el mare deşi merge la sală, şi atunci să aibă glume groase ca Groparu, glume de neînţeles pentru „gulerele albastre” precum are Dailycotcodac, poze cu potol să mori salivând la computador precum alea de la Adihădean, pana mea, istorii cu tâlc precum la Petreanu, chestii corecte logic şi de bun simţ dar anti-moticănie ca la Visurât, deci să fie profesori care livrează garantat 110% că io, Secmerean, dacă nu chiulesc de la curs şi fac ce scrie acolo, mă umplu de cititori şi marafreţi.

Deci cursul ar arăta aşa (pe baza experienţei mele de fost student în secolu’ trecut):

09:00 primirea cursanţilor şi pauză de cafea şi smoching

10:00 – 10:50 – curs

10:50 – 11:00 – pauză de smoching

11:00 – 12:00 – curs

12:00 – 13:00 – pauză de masă (şaormă sau piţa la curier)

13:30 – 15:00 – curs (nu uita-ţistriga-ţi catalogul, statistic, cel puţin 30% din studenţii de dimineaţă nu mai nimeresc cursurile de după-amiază :))

15:00 – 15:30 – pauză de cafea (sincer, mori dacă vii la un curs boring cu burta plină)

16:00 – 18:00  – curs (tactic, se recomandă ca cel mai culeanu curs să fie acum, cine naiba credeţi voi că vine la 11 dimineaţa?)

18:00 – (de complectat) – socializare, beri, Caru cu bere, alea-alea. Plăteşte profii, că iei are interes să vie copii la şcoală!

Propuneri de teme de curs:

1. Cum să faci 100.000 de unici pe lună, pe pământ, în trei paşi simpli;

2. Cum să vinzi să ai 5.000 de euro pe lună, net, din scris şi benăre Goagle;

3. Cui să vinzi;

4. Ce şi cum să faci a.î. să nu te poată fura tabloidele;

5. Unde să cauţi subiecte cul (definiţi „subiect cul”);

6. Cum să vrăjeşti o piariţă (cu seminar pentru bloagheriţe: cum să pui pe jar un piariţ);

7. Sex sells (embed, poze, filmuleţe, etc)

8. Istoria blogosferei – cine a fost primul, al doilea, cine a făcut prima mie de unici, cine a făcut prima mie de parai etc, gen Istoria Literaturii Române. Să vă văd cum faceţi rost de bibliografie 😀

9. Norme deontologice (opţional)

10. Cum să cheltui cu cap un milion de euro.

Pentru a marca la punctajul comunicat de blogoree.ro, menţionez şi pe „cei enumeraţi mai sus”: Bobby VoicuCristina Popescu (Romtelecom)Cristian China-BirtaAlexandru Negrea si Andrei Crivat. Marcat?

Băi, FBSM asta are acreditare în regulă sau diploma e degeaba? Cine sunt profii? Se poate şi cursuri de la distanţă? Nu de alta, da’ unii oameni e-n producţie zi-lumină!

Dacă primesc vreo invitaţie după aiureala asta de postare, e clar că FBSM e neserioşi de tot. Parol!

Citatul

19 Februarie 2011

Presa a făcut mare caz din faptul că Emil Boc nu ar fi ştiut de fapt care este preţul pîinii.

„Aideţi, domnu’ premier, deci ne spuneţi care ie preţu’ pîinii?”

… şi după aia vă futem la nesfârşit că habar nu aveţi pe ce lume trăiţi dacă găsim un singur magazin în marginea oraşului care vinde pâine la un preţ cu 13 bani mai mare decât aţi spus dvs in cofnerinţă!

Well, ca PR, nu pot decât să îl felicit pe Boc că nu a comis-o. Nu a pronunţat cifra magică. Preţul pâinii. Şi eu l-aş fi sfătuit să facă acelaşi lucru: NU ROSTI NICIO CIFRĂ. Căci dacă ar fi rostit o cifră, ar fi fost terfelit la nesfârşit. Aşa, a scăpat doar cu câteva menţiuni „la mişto”.

Loazelor, pâinea poate avea Nşpe milioane  de preţuri, de ce ar trebui să ne bazăm pe o cotaţie emisă de Guvern? Ce, e economie centralizată? Băi tovarăşi, se poa’?

Ca atare, încă odată multdetestatul şi multhulitul premier a demonstrat că ştie să stăpânească un pic de discurs conflictual.

Şi-a pus cineva problema în acest mod?

Amintiri

26 Ianuarie 2011

Prin 2005, pe când puricele se potcovea cu 100 de ocale şi tot sărea de-al naibii până acolo unde nu se avântă decât vulturii, publicam în revista eWeek o analiză despre utilitatea aplicaţiilor software în medicina veterinară. Cititorule, tu ce scriai în august 2005?

Pe o margine de drum, undeva în comuna Dragalina din judeţul Călăraşi, o văcuţă c-o etichetă galbenă în urechea dreaptă ne priveşte inexpresiv în timp ce rumegă tacticoasă câteva fire de iarbă. Colegul meu, Marian Teodorescu, o fotografiază de zor: avem cu toţii ceva în comun – figurăm în câte o bază de date. Noi, la Evidenţa Populaţiei, ea, văcuţa, în baza de date a Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, creată şi întreţinută de IQ Management. Cineva a numărat deja cam câte animale trăiesc prin gospodăriile rurale.

Acest articol reprezintă o premieră în presă românească şi urmăreşte să demonstreze că tehnologia informaţiei are aplicaţie, la propriu, şi la coada vacii.

Alin Chiran este medic veterinar. El şi soţia sa au concesionat serviciile sanitar veterinare pentru două comune din judeţul Călăraşi, Modelu şi Dragalina şi prestează servicii de medic veterinar pentru animalele din mediul rural, pe bază de contract cu statul. Activitatea lor este supervizată de colegii lor medici angajaţi ai statului, care au statut de inspectori. Practic, întregul suport sanitar veterinar în mediul rural este asigurat de medicii concesionari de circumscripţii. La fiecare patru-cinci circumscripţii avem un medic veterinar zonal care supervizează totul. Aceşti medici zonali sunt, la rândul lor, monitorizaţi de Direcţia Judeţeană. În plus, şi IQM ne monitorizează, dar mai mult pe partea de acurateţe a introducerii datelor. Oricum, în judeţul Călăraşi, crotalierea la ovine şi bovine s-a făcut în proporţie de 90%. În Dragalina numai sunt aproximativ 2.800 de gospodării. „Este numai una dintre circumscripţiile de care sunt responsabil. Eu şi soţia mea, concesionari aici, avem şi Modelu, cu încă trei angajaţi. Noi cinci răspundem de vreo 5.000 de gospodării, cu un total de aproape 2.000 de bovine, 5.000 de ovine, sute de porci şi capre” – explică tânărul medic.

Pe la începutul primăverii, Chiran şi angajaţii săi au demarat operaţiunea de „crotaliere”. Termenul (nu numai în IT există cuvinte bizare) de la crotaliu – eticheta aceea galbenă. Scopul acestei acţiuni a fost şi este posibilitatea de a identifica provenienţa oricărei bucăţi de carne vândută la magazin: de unde provine, unde a fost sacrificat animalul, cine a procesat etc., precum şi de a depista, urmări şi limita bolile la animale. De asemenea, crotalierea reprezintă şi un puternic inhibator pentru furturi – nici un animal nu va mai fi acceptat, de pe la sfârşitul anului, la abatoare fără a i se face dovada provenienţei. Astfel că va fi inutil să se mai fure – ca acum – porcul omului din bătătură pentru revânzare. Operaţiunea vizează înregistrarea la nivel naţional a vacilor, oilor, caprelor şi a porcilor, caii făcând parte din alt program (cel cu implantarea mocrocipurilor). Care este totuşi legătura dintre crotalierea de la sate şi tehnologia informaţiei?

Operaţiunea

Odată crotaliat, animalul primeşte o identitate clară, cu un cod numeric personal ca la om, unic în Europa, pentru că România are alocat un cod al ei. Odată marcat animalul, se completează un formular în trei exemplare, din care unul rămâne la proprietar, unul merge la Direcţia veterinară locală şi unul rămâne la medicul veterinar local. Acesta introduce apoi datele proprietarului şi pe cele ale animalelor din gospodăria acestuia în aplicaţia din calculator, vărsând apoi datele proaspete în baza de date centrală prin intermediul unei conexiuni Internet wireless. Astfel, toate animalele mari vor figura într-o bază de date naţională şi orice funcţionar de la orice Direcţie Sanitar-Veterinară poate accesa baza de date pentru a vedea aceste informaţii. Deocamdată însă concesionarii nu pot face sondaje similare decât prin intermediul lor.

Lucrurile au debutat cumva plat, ca să ilustrăm întocmai realitatea oricărui demers de la centru, la români. „La un moment dat, am primit dispoziţii de la Direcţia Judeţeană să demarăm operaţiunea de crotaliere, s-au fixat tarifele, dar fără a ni se cere părerea, am semnat contractele şi operaţiunea a pornit. Calculatorul a venit prin Direcţie, l-am ridicat pe proces verbal, la fel şi telefoanele Zapp. Vreau să menţionez că nu am avut nici un fel de problemă nici cu calculatorul şi nici cu comunicaţia Zapp – am auzit că au avut probleme cei care au avut conectare prin Romtelecom, până când s-a reglat colaborarea cu RDS” – povesteşte Alin Chiran. Calculator? Internet wireless de la Zapp? Sistemul de operare? Linux, însă cine s-a mai priceput, în afară de grijit animale, şi la IT, a mai pus un hard în plus şi pe acesta a instalat un Windows. În fond, românul este dependent de bricolaj.

Detaliile

„Deocamdată nu am operat decât intrări în baza de date, nu şi ieşiri. Între timp, animalele s-au mai vândut, au mai fost duse la abator, dar nu am avut formularul de hârtie la dispoziţie, chiar dacă acesta există în format electronic. Din septembrie, trebuie să intrăm în normal şi cu ieşirile – trecerea de pe certificatele sanitar-veterinare pe aceste formulare” – explică medicul din Dragalina. „Să spunem că Nea Cutare a plecat la târg la Călăraşi. Acolo lucrează un medic veterinar de stat, care a notat intrarea animalului – la vânzare. Ceea ce noi trebuie să facem este să armonizăm intrarea de la el cu ieşirea de la mine. Oricum, reţeaua funcţionează.” Acum, că au animalele marcate, oamenii nu-şi mai permit să le vândă sau să le plimbe după cum vor ei. Înainte, se practica rulajul de tip „ia tu capra mea, da-mi capra ta”, acum însă nu se mai poate face aşa ceva decât cu acte, cu certificat. Oricum, acţiunea de crotaliere, mai ales a ovinelor, a fost şi este pitorească – cum în câmpie stânele sunt risipite printre bălţi, pe aiurea, la unele nu ajungi decât cu bacul, dacă nu-i viitură sau secată gârla.

Sursa

Undeva lângă de Bucureşti, într-o clădire discretă, câţiva oameni de ştiinţă stau în faţa monitoarelor de calculator şi clipocesc necontenit la tastatură. „Uite, a intrat Cutare din X, cu şapte vaci şi 20 de porci, a muncit ceva omul ăsta!” În fiecare zi, ei monitorizează şi întreţin o activitate similară celei unui furnicar şi care s-a concretizat, până la închiderea ediţiei, cu înregistrarea a peste 13 milioane de vaci, oi, porci şi capre în întreaga României. „Este mai mult decât o numărare, practic se realizează identificarea în mod unic a tuturor animalelor din România li se alocă un identificator similar cu cel al CNP-ului pentru oameni sau a codului unic de identificare pentru persoane juridice şi pe această bază se poate constriu o adevărată reformă în sistemul creşterii animalelor, pentru că acestui identificator al animalului i se adaugă toate elementele care sunt necesare pentru monitorizarea stării de sănatate şi impactul lor aspra oamenilor prin cunoaşterea stării de sănătate şi se urmăresc produsele de origine animală de la fermă la furculiţă” – explică Ovidiu Vladu, preşedintele IQ Management. La nivel european, operaţiunea de crotaliere a devenit o prioritate strategică după apariţiea encefalopatiei spongiforme la bovine.

La noi, odată cu semnarea documentului de poziţie şi încheierea negocierilor pe capitolul Agricultură, s-a determinat cadrul legal. Primele încercări s-au făcut în 1999, dar practic s-au finalizat în perioada 2002-2004, urmând ca în cursul acestui an să se treacă la implementarea propriu-zisă pentru toate speciile prevăzute în program.

Scriptic, ste vorba de trei proiecte: unul finaţat şi asistat de Phare, cel pentru identificarea bovinelor, respectiv un proiect guvernamental pentru animalele mici, caii având un regim şi un proiect separat. Prin aceste trei proiecte cu reglementări separate s-a realizat un sistem unic integrat pentru identificarea animalelor din toate speciile. S-a realizat la nivel de strategie şi pentru că noi am fost câştigători ai licitaţiei atât la proiectul Phare cât şi la cel la nivel guvernamental românesc, prin procedurile comune agreate atât de experţi de la Uniune, cât şi cu experţi de la Autoritatea Naţională  Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, s-au unificat primele două proiecte. Operaţiunea de crotaliere este la final, un final care are două etape: finalizarea aplicării etichetelor, a buletinelor de identitate, operaţiune care practic s-a încheiat în proporţie de 95%. A doua componentă este introducerea datelor în baza naţională de date, acţiune care e îndeplinită cam în proporţie de 60% la finele lunii august, pentru că s-a dat prioritate identificării. În total, sunt distribuite în ţară 2.300 de calculatoare dintre care 2140 sunt conectate. Ritmul mediu zilnic de creştere a bazei de date este de 100-120 de mii de animale care sunt nou înregistrate

Conceptul

IQ Management a câştigat licitaţia în fruntea unui consorţiu în care este membră şi Keisley International, al doilea producător mondial de echipamente de identificare, atât din cele pe polietilenă cât şi din cele electronice. Din consorţiu  mai fac parte, în calitate de subcontractanţi, NDL Computerland care asigură dotarea şi mentenanţa hardware, în calitatea lor de reprezentanţă ai companiilor IBM, HP şi Fujitsu Siemens, respectiv Zapp şi RDS care asigură comunicaţiile. De asemenea, printre membri se numără companii de unde au fost achiziţionate achiziţionat produse software. Totul se bazează pe Linux.

Întreg proiectul a fost destul de afectat de o serie de probleme în ceea ce priveşte partea de derulare normală a unor raporturi contractuale cu beneficiarul sistemului. Ovidiu Vladu explică: „Ca să înţelegeţi care sunt cei implicaţi direct o să vă descriu cele trei paliere pe care acţionează Autoritatea. Palierul de bază este constituit din circa 2.400 de medici veterinari care au în grija circumscripţii sanitar veterinare. Aceştia asigură asistenţa sanitar veterinară pentru animalele de pe raza circumscripţiei. La nivel judeţean este constituit al doilea palier, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care are în grijă un judeţ prin intermediul unei verigi intermediare numite circumscripţii sanitar veterinare zonale. Direcţiile judeţene sunt organe care îşi exercită prerogativele prin circa 100 de persoane. Palierul superior este reprezentat de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, aflată sub directa coordonare a ministrului Agriculturii, dar independentă din punct de vedere financiar. Noi a trebuit  să dotăm cu câte staţie de lucru toate cele 3 paliere. Asta înseamnă circa 3500 de computere care să poată avea şi o conectare la Baza Naţională de Date online sau offline.”

Principiul de funcţionare este destul de simplu: să spunem că o gospodărie are porci înregistraţi. Vinde un porc la abator. Acesta este scăzut din baza de date o dată  cu emiterea documentului de mişcare, pentru că acum animalele nu mai au voie să se mişte dintr-o gospodărie în alta decât cu un certificat de sănătate, formular de mişcare. E o prevedere care este respectată. Astfel se poate şti că un animal a plecat din gospodăria A fie spre o altă gospodărie fie spre punctul de sacrificare. Certificatul este emis de medicul veterinar. Carcasa din abator este încadrată într-un parametru de calitate şi se generează un cod de bare cu informaţiile menţionate: animalul, gospodăria, locul în care a fost tăiat. Această informaţie se transmite pe fiecare dintre bucăţile de carne care pleacă mai departe în procesare. Pentru animalele identificare toate aceste informaţii sunt deja in magazine. După 30 iunie 2006 fiecare bucată de carne va putea fi identificată. Totul este şi va fi posibil datorită utilizării intense a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Şi apropo de utilizarea IT, întreaga infrastructură informatică este bazată pe Linux, ideea fiind de a utiliza sisteme de operare care să permită asigurarea de asistenţa de la distanţă a tuturor staţiilor de lucru. „Am preferat pentru facilităţile de siguranţă platformele Linux pe fiecare staţie, iar în ceea ce priveşte sistemele centrale pe care le utilizăm, avem o platformă de administrare IBM şi platforme Java pentru aplicaţiile dezvoltate pentru medicii veterinari” – explică unul dintre administratorii sistemului. Calculatoarele au fost comandate fără sistem de operare, care a fost instalat ulterior, cu elementele de siguranţă şi preîncărcat cu datele pe care culese în perioada de pregătire a proiectului. Au fost săptămâni la rând în care participanţii la  proiect au muncit non stop, descărcând camioane cu calculatoare, instalându-le sisteme de operare, testând aceste sisteme, instalându-le facilităţile de comunicare anume setate pentru fiecare viitor utilizator şi apoi reîncărcând totul în camioane. Dar testul cu adevărat dur a fost acela al introducerii TUTUROR localităţilor ţării în baza de date. Preşedintele IQ Management explică de ce:

În România sunt peste 16.000 de localităţi, destul de riguros definite – dar numai textual, nu şi grafic. Ca atare, IQ Mnagement a făcut inclusiv hărţi: „Am cumpărat de la Agenţia de Cadastru hărţi pentru fiecare judeţ şi am pus etichete pe fiecare localitate ca să putem deosebi de exemplu comuna Ştefan cel Mare din nordul judeţului de comuna Ştefan cel Mare din sudul judeţului şi aceasta pentru a identifica cu exactitate fiecare gospodărie. Şi au mai fost şi altele” – povesteşte Ovidiu Vladu.

Dincolo de meritele pentru crearea sistemului informatic, proiectul dus la capăt de IQ Management are meritul de a adus dovada indiscutabilă a faptului că, pentru a asigura comunicaţii decente în mediul rural, nu este nevoie de cine ştie ce proiect de anvergură naţională de cablare în neştire a ogoarelor. Au existat oficiali care au insistat, drept-îi că nu foarte ferm, pe acest proiect, după care schimbarea de regim politic a pus pe fundul sertarului disiparea telecomunicaţiilor la sate.

 

Boc pe Facebook

2 Decembrie 2010

Să-mi cadă laptopu’ din poale când m-am trezit cu propunerea de împrietenire pe Facebook cu nimeni altul decât Emil Boc.

Emil Boc cel Bun.

Interesant demersul de pi-ar. După stil, PR-ul care postează pare a fi un „el”.

Dar pentru că l-am văzut printre prieteni şi pe vechiul meu amic Laurenţiu Matache, şi pe foştii mei colegi de Tele7 Lucian Mîndruţă şi Mircea Badea, am zis că n-oi muri dacă mă împrietenesc pe Facebook cu pi-arul primului ministru.

Colega, poate facem un schimb de impresii pe marginea abordării holistice în nesocial media, ce zici?

PS: mă gândesc şi la posibilitatea ca ‘Emil Boc cel bun’ să fie o caterincă de-a vuvuzelarilor, ceea ce ar însemna „furt de identitate”. Găsim vreun troll să mă înjure, să-mi dea dreptate?

Beţie de teorie

20 Noiembrie 2010

Vineri seară am tras o beţie cum nu am mai experimentat de mult – cam de când brausam pe veşnicele plaiuri ale jurnalismului, numai că atunci serveam altceva, mai tare şi mai sec.

Acu’ însă am servit Teorie, să spunem ceva de genul „căpşunică”, demidulce la început, amăruie la finalizare, parfumată baroc, într-un ambalaj cam najpa, să recunosc, dar de mare fiţă. Băuturică luuungă, de supt cu mare dichis în vreo bombă de fiţe, cu ochii dupe gajice.

Ceea ce m-a făcut praf însă a fost amestecul de zemuri. Dacă rămâneam numai cu Căpşunica, era cum era, numai că am amestecat-o, fără să-mi dau seama, cu un vin trezit, orfan de oenolog, maturat probabil în butoaie de plastic şi stors din cine ştie de amestec de boască uitată în teasc cu vreun rest de borhot de fructe părăsit până şi de drosophila melanogaster, totul tras cu zacăr, să-i crească fals tăria – chit că asta se lasă cu capete crăpate de durere, după aia. În Oltenia, i s-ar fi spus Cărţălău.

Ioi, cum ar fi spus bunica, am amestecat Căpşunica aia luuungă cu Cărţălăul ăla antipatic, acru şi tare ca naiba şi de atunci sufăr ca un cânie. Mă doare capul de la Teoria aia de numa’ numa’.

Probabil că muream în comă alcohoooooolică dacă nu serveam în seara aia, vineri vă spusei, măcar un picuţ de Practică – o pizza specială, al dracului de condimentată, gen d-aia de chemi pompierii când o evacuezi a doua zi – cu de toate: brânză Clientella, salam Socmed, şuncă Visitors’, mult sos Co-Ment şi felii de fructu’ pasiunii.

Morala poveştii îi simplă: Teoria te-mbată şi te lasă cu capul greu şi picioarele moi, dacă nu mânci şi ceva Practică, să-ţi ţină de foame.

800 de euro

20 Septembrie 2010

Ziarele centrale au preluat copios rezultatul unei cercetări printre studenţii români – suspectez o supradoză de ASE-işti – care cică s-ar aştepta la un salariu net de început de 800 de euro.

800 de euro.

Adică 1.440 de euro în fondul de salarii al companiei. Plus alte mărunţişuri şi cheltuieli colaterale directe şi indirecte.

Hai că explic eu ce nu a descoperit niciun jurnalist de-o săptămână.

Ca să dai unuia 800 de euro ad labam, trebuie să aloci pentru taxe şi contribuţii încă vreo 640 de euro. Cu totul, 1.440 de euro.

La acest cost, se adaugă cele cu locul de muncă şi funcţionarea efectivă, instruirea, cursuri de pregătire etc.

Ca să visezi că o firmă va arde pe tine 1.440 de euro pe lună, adică 17,280 de euro într-un an, trebuie să fii al naibii de bun.

Nu, nu e deloc suficient să vrei să înveţi, să poţi face 1,000 de joburi, nu, mulţumim. Ori accepţi acel salariu care monetizează cel mai bine capacitatea ta ACTUALĂ de a contribui la veniturile unei firme, la care adaugăm costurile de pregătire şi tolerare a greşelilor în timp, ori … demonstreză că meriţi cei 1.440 de euro.

Din care statul român îţi ia 640 de euro şi tu mai rămâi cu 800. Ca să fiu explicit.

2 ani

18 August 2010

Astăzi împlinesc 2 ani de PR.

2 ani de V+O.

2 ani în care „ursul de redacţie” a fost încurajat să evolueze.

Le mulţumesc colegelor pentru toleranţă şi performanţă.

Şi mai am o menţiune specială pentru doi oameni care, în moduri dramatic de diferite, au contribuit decisiv la evoluţia mea din ultimii doi ani: Loredana şi Adrian.

PS. Mă dau mare cu evoluţia. Da’ chiar o fi vreo evoluţie?

Clanul Secmerean, ieşit în plimbare uichendul trecut în parcul de renume mondial Herăstrău, fu acostat de persoane inindificate necunoscute, da’ tinere, care împărţeau nici mai mult nici mai puţin decât carduri de credit, cu credit cu tot de patru ioroi, deci moca, să-nnebunesc nu alta.

Din păcate, alergând după Prinţesa Moştenitoare, cu un ochi la biciclişti şi cu unul la maidanezii de pe iarba aia din partea parcului dinspre piaţa general-francez-cu-nume-greu-de-pronunţat, Secmerean nu putu pune mâna pe un card d-ăla de credit cu patru ioroi incluşi, moca deci, să dovedească cu poză regulamentară cât de portocalie era oferta.

Dar el învăţă totuşi un lucru util: promoţia cu SIMţire la final de lună face bine la rezultatele trimestriale, vous comprenez, mes amis…

Vechiul meu prieten Constantin teodorescu mi-a trimis un mesaj interesant, pe care îl reproduc integral mai jos:

Nu stii ce cadou de Paste sa iei cuiva drag?

Ai de ales intre clasicul iepuras de ciocolata, un NU-STIU-CE cu care sa ridici PIB-ul Chinei sau … 2 bilete la concertul „Mozart ROCKS 2010 in sprijinul Telefonului Copilului” de la Sala Palatului, din 12 aprilie si vei darui nu numai o seara de neuitat dar si un zambet unui copil roman care are nevoie de ajutor ! AI ALES ?

Mozart ROCKS 2010 , aflat la a VII-a editie, in parteneriat cu Ministerul Culturii si Televiziunea Romana te invita la un spectacol memorabil.
Un spectacol de calitate DAR SI de caritate!

Cu sprijinul Pro-Bono al membrilor prestigioasei Orchestre a Filarmonicii „George Enescu” si a 12 rockeri, vom ajuta la strangerea de fonduri pentru sprijinirea unei initiative de nivel european ce vine in ajutorul copiilor abuzati.

Vrei sa vezi din concertele de anul trecut? ( mergi aici: http://brailateo.blogspot.com )
Vrei sa iei bilete online, poti prin EVENTIM.ro ( aici e pagina: http://bit.ly/b16ddG )
Bilete (cu pret intre 40 si 100 RON) poti sa mai iei si prin magazinele Vodafone, Germanos, prin librariile Humanitas si Carturesti.

Esti o firma de succes si vrei sa faci cadou angajatilor tai model bilete la spectacol?
Ia legatura cu Asociatia Telefonul Copilului, fa o donatie, imi scrii si vei primi din partea noastra invitatii la concert!
Ai alta treaba in ziua aceea si nu poti sa vii? Trimite mailul acesta cunoscutilor tai care apreciaza acest stil de muzica si care doresc sa ajute.

TE ASIGURAM CA YAHOO SI HOTMAIL NU VOR DA NICI UN CENT , NIMANUI , NICIODATA , PENTRU NICI UN MAIL TRIMIS MAI DEPARTE !
Insa te asiguram ca biletul pe care-l vei lua la spectacol va reprezenta si un sprijin REAL pentru dezvoltarea serviciului „Telefonul Copilului”
( detalii la http://www.telefonulcopilului.ro )

Constantin Teodorescu
constantin.teodorescu @ mozartrocks.ro
http://www.mozartrocks.ro

Definiţie pentru PR

9 Martie 2010

PR e bun simţ, prevedere, pregătire, capacitate de combinare, intuiţie, abilitate de relaţionare,  multă documentare, multă contextualizare – că nah, ‘jaba ştii dacă nu ştii lega lucrurile între ele.

PR e şi un pic de empatie, multă răbdare, multă concentrare, foarte multă irosire de energie, foarte multă atenţie distributivă, exorbitant de mult angajament personal.

N-am citit nicăieri astea. Nici nu le-am inventat.

Le-am constatat.

Elegantă, Mami şi-a şters grosolănia din memorie şi, la aproape doi ani de la mârlănie, l-a cadorisit pe rebeluţ c-un pic de suc de vedetă. Vorba aia, dacă şi Unchiu Guglea a uitat…

Acum, grădiniţa e-n extaz că Tuitărel, ăla micu’ care a dat cu vorba, textu’ şi poza-n Mami mai demult, a fost scos în faţa clasei unde i s-a înmânat premiul pentru cea mai bună soluţie de reperat honoarea. Parol, Monşerilor.

În fine, Mami fie a uitat, fie a fost cumva influenţată de văruţu’ Brăndel Criticeanu, care probabil din sictireală, a dat şi el cu un pic de unsoare parfumată p-aci, p-acolo. La faza asta, sigur i-a ţinut spatele şi Fata cu Telefonu’, pe care o salut cu acest prilej cu tot respectul meu de piariţă.

Mă rog, povestea trebuia să înceapă cu „a fost odată ca niciodată”, dar ar fi sunat prea siropos şi m-aş fi înroşit de jenă…

Antonia Mihăileanu

2 Februarie 2010

e cu noi, la V+O Communication Romania.

i-a ieşit şi prima ştire pe Mediafax şi acu’ dă interviuri la telefon.

gata, ajunge chit am dat din casă…

Eu am plecat de acolo în august 2008 şi mă ocup de Cosmote, la agenţia V+O Communication.

După mine, editor la IT-C, a urmat Mihaela Filip – acum la Money Channel, dar nu pi-ar 🙂

După Mihaela, a preluat conducerea secţiei Silviu Nicolescu, acum pi-ar la Vodafone, după cum a anunţat money.ro. Lidia, felicitări, atenţie numai să nu te tai, că-i ca o sabie japoneză, hehe.

Mă rog, ştirea ar fi că actualul titular pe telecom este Laurenţiu Matache, de săptămâna trecută. Nu, nu bat niciun apropo, numai că ne mai trebuie unul ca să facem o legendă: Business Standard e pepiniera de pi-ar pentru telecomul românesc.

hai noroc, Silviu şi să ne concurăm cu bine !

Fotoliul de la Cotroceni merită un scurt metraj a la Spielberg, nu?

Păcat că mizerii d-astea nu vor ajunge să fie premiate, la vreo ceremonie a trucajelor politice. Ar putea lua Căcatul de Aur.

Dar filmul în care Băsescu pare că loveşte un copil la un miting electoral din 2004 arată simplu şi sinistru cum arată viitorul: reconfigurabil.

Costi Rogozanu scria înainte de izbucnirea scandalului că în viitor, trâmbiţaşii digitali vor băga articole în online, să se indexeze la Google, pentru a „albi” trecutul vreunuia sau al altuia.

Asta-i nimic pe lângă rescrierile şi re-editările video, audio şi online care în viitor ne vor reconfigura trecutul. Schema lui Patriciu e numai un preview.

De acum încolo, oricine va putea beneficia de astfel de rescrieri ale trecutului, în orice mediu. Martorii se rezolvă cu „cheltuieli diverse”, digitalul se face cu indexări – în fond, cele două trusturi, al lui Vântu şi al familiei Voiculescu, s-au certat luni de zile între ele pe tema falsificării traficului – poliţia nu lucrează decât cu girofarurile aprinse, iar orice material audio-video se poate reface conform scenariului, că tehnologia îţi permite orice.

Şi vorba aia – Business is booming!

Intervenţia lui Felix Tătaru la Realitatea a fost o probă sinistră de amatorism în PR. Nu, nu se face aşa.

PR adevărat înseamnă pre-gătire, pre-venire, pre- în general. Şi multă prezenţă de spirit.

Am văzut momentul în care Băsescu a văzut imaginile în care „lovea” un copil. I-a căzut faţa, metaforic vorbind. A fost complet pierdut minute bune. Nu l-a ajutat nimeni din „staful” său, cum se spune pompos la gaşca de transportatori de dosare.

Unde era PR-ul lui? UNDE ERA PI-AR-ul, în clipa AIA?

Da, un om poate avea o clipă de dezorientare, poate rămâne fără replică. Am văzut-o deja de multe ori. Atunci sări şi ţi-l aperi – dacă eşti profesionist. După aia – oricine poate avea comentarii şi intervenţii.

E ca la garda de corp. PR-ul e tot o gardă de corp – singura diferenţă constă în ce încasează şi cum parează. Garda de corp încasează glontele. PR-ul trebuie să fie pregătit să încaseze întrebarea. Ăsta-i jobul. Kharma.

Aseară, PR-ul dormea şi clientul a fost lăsat de unul singur şi făcut praf.

Restul e incompetenţă, judecând la rece, profesionist şi fără partizanate.

Un trucaj murdar

27 Noiembrie 2009

În secolul trecut, pe când lucram la Tele7abc şi îmi produceam propria emisiune, mi-am tras un promo.

Acel promo era cu un OZN care plana peste o câmpie cu oi. Şi mi-a ieşit atât de autentic şi atât de discret şi de rapid (montaj eu şi cu o editoare de imagini, Monica), încât câteva zile toată lumea din televiziunea m-a frecat cu întrebarea unde l-am filmat frate.

Încă puţin şi devenea subiect la Telejurnal !!!

asta aşa, ca să mai meditezi un pic la filmul în care Băsescu „loveşte un copil”. Şi da, eu am făcut un OZN să planeze peste câmpie în 1996, cu mijloace rudimentare – cu casete U-matic şi Beta analogic, cu grup de montaj cu o singură sursă şi fără goange digitale ca acum – îţi imaginezi ce lucruri minunate se pot face cu tehnologia de acum şi cu un scenarist bine motivat?

uite încă nişte motive să te întrebi încotro oare ne îndreptăm:

1. http://www.hotnews.ro/stiri-media_in_campanie-6569303-cum-fost-pus-scena-scandalul-basescu-lovit-copil-excelenta-conlucrare-dintre-trusturile-mediatice.htm

2. http://www.reportervirtual.ro/2009/11/otv-a-luat-iar-caimacul.html

te face să îţi pierzi minţile, nu?

Deci da.

Am avut conferinţă WizSalary, cu „misteriosul” domn Eli Davidai, aşa:

400 clienţi în sala Atlas

30 jurnalişti în sala Taygete

12 interviuri în Dark Bla Bar.

ireproşabil.

jos pălăria.

Radisson. Pe Calea Victoriei.

Simplu: aici.

Te face să te simţi nasol, pentru că aşa va fi.